Ne mutam!

Dum, 28 Aprilie 2013

Am decis sa ne mutam la o noua adresa:

slovavie.blogspot.com

Adresa de aici, de pe wordpress.com, ramane valabila, avand la dispozitie postarile de arhiva.


Pentru Părintele duhovnic…

Mie, 27 Octombrie 2010

Azi, cu ocazia praznicului Sf Dimitrie din Basarabov, cel ce ne este duhovnic prin smerita predică a vieții sale, la care neobosit adaugă rugăciunile pentru cei care îi cer ajutorul, vă pun înainte o rugăciune către Maica Domnului pentru Părintele duhovnic pe care am găsit-o într-o carte de rugăciuni și de care cred că avem nevoie cu toții.

Părintele Rafail Noica atrăgea atenția cu ani în urmă că, pentru ca relația credincios – duhovnic – Dumnezeu să fie completă, este nevoie ca și credinciosul să se roage lui Dumnezeu pentru duhovnicul lui, fie direct, fie prin Maica Domnului și sfinți. Sfatul și binecuvântarea duhovnicului capătă cu adevărat substanță numai atunci când credinciosul devine împreună-rugător cu duhovnicul, dar și rugător către Dumnezeu pentru duhovnic.

Prin urmare, iată:

Rugăciune către Maica Domnului pentru părintele duhovnic

O, Preasfântă Stăpână, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Împărăteasa Cerului și a pământului, ascultă strigarea sufletului meu și primește păcătoasa mea rugăciune, Preacurată Maică a lui Dumnezeu, pe care o aduc pentru părintele meu duhovnic, îndureratul robul Tău (N). Fii lui întotdeauna Călăuzitoare și în toată vremea însoțește-l și îngrădește-l pe el cu sfinții îngeri. Întărește-l când este treaz, păzește-l când doarme, mângâie-l când plânge, îmbărbătează-l când este trist, izbăvește-l de dureri, slobozește-l de clevetire, ridică-l când este în neputință, biruiește-i pe demonii ce luptă împotriva lui și în primejdie de moartă îl ajută. În fiecare zi îl arată înfricoșător pentru vrăjmașii cei văzuți și nevăzuți, pentru ca ei să știe că el este robul Tău, Maica lui Dumnezeu, Care L-ai născut pe Domnul și Împăratul, Căruia I se cuvine cinstea și închinăciunea în vecii vecilor. Amin.

Maica Domnului, îmblânzește inimile oamenilor celor răi care se ridică asupra lui. Tu vezi osteneala și durerea părintelui meu duhovnic (N), durerile lui doar Tu singură le cunoști. Tu îi știi toate tainele sufletului, caută cu milostivire la el din cer, ușurează-i suferința, acoperă-l cu acoperământul Tău, cercetează-l pe el cu mila Ta cea cerească, trimite-i binecuvântare în toate faptele lui și-i dăruiește ajutorul Tău cel nevăzut și, cu sfintele lui rugăciuni, dă-mi și mie smerenie, mustrare de conștiință, răbdare, blândețe, curăție, tăcere și mă acoperă de toate năpastele și de vrăjmașii cei văzuți și cei nevăzuți. Amin.

 


Hristos a Înviat!

Dum, 4 Aprilie 2010

Învierea Domnului (I Anastasis, în gr.) / (orthodoxwiki.org)

 

Sosit-a Ziua Învierii, când așa mărturisim despre Hristos, Mântuitorul nostru:

Hristos a Înviat din morți cu moartea pe moarte călcînd și celor din morminte viață dăruindu-le!

Am selectat cateva cantari ale acestei sarbatori:

Schitul LACU – Hristos a Înviat… [de pe Trilulilu.ro]

Mrea SIHASTRIA – Cantarile Invierii [Trilulilu.ro]

Cantari din slujba Invierii [Schitul LACU]

Icoana Învierii Mântuitorului o găsiți pe orthodoxwiki.org, de unde am afișat-o și noi pe această pagină.


În Sâmbăta Mare…

Sâm, 3 Aprilie 2010

Coborârea Mântuitorului de pe Cruce (orthodoxwiki.org)

 

În Sâmbăta Mare, începînd din Vinerea Mare, de la Prohod, așa cântăm despre Mântuitorul nostru și al întregii lumi:

Cu trupul adormind ca un muritor, Împărate și Doamne, a treia zi ai înviat pre Adam din stricăciune ridicînd și moartea pierzîndu-o, Paștile nestricăciunii, lumii de mântuire.

Să ascultăm această frumoasă cântare la Schitul românesc Lacu de la Muntele Athos:

Cu Trupul adormind… [Schitul LACU]

Icoana Coborârii Mântuitorului de pe cruce o o găsiți pe orthodoxwiki.org, de unde am afișat-o și noi pe această pagină.


Rugăciuni la consumarea anaforei, aghiasmei…

Mar, 16 Martie 2010

Cu ceva zile în urmă am găsit o carte de rugăciuni în care, pe lângă rugăciunile obișnuite, se află și rugăciuni pentru duhovnic și înainte de consumarea anaforei și aghiasmei. Le-am consemnat și eu aici pentru uzul fiecăruia, dar mai ales pentru cei din afara țării unde astfel de tipărituri ajung ceva mai greu.

Odată cu aceasta am actualizat și unele din celelalte pagini cu rugăciuni de pe acest site.

Iată linkuri-le:
Rugăciuni pentru duhovnic,
Rugăciuni pentru anaforă, aghiasmă și masă.


Din frumusețile Postului mare…

Mar, 23 Februarie 2010

Va propun una dintre cele mai frumoase rugăciuni ale Ortodoxiei, rugăciune specifică Postului Mare, preluată aici din Miezonoptica pentru toate zilele din Ceaslov.

Rugăciunea Sfântului EFREM SIRUL

Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert, depărtează-l de la mine. (o metanie)

Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, slugii tale. (o metanie)

Așa, Doamne Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin. (o metanie)

Apoi aceste patru stihuri, în trei stări (adică, de trei ori), cu 12 închinăciuni:

Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosului. (o închinăciune)
Dumnezeule, curățește-mă pe mine, păcătosul. (o închinăciune)
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mântuiește-mă. (o închinăciune)
Fără de număr am greșit, Doamne, iartă-mă. (o închinăciune)

Apoi, din nou:

Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert, depărtează-l de la mine. (o închinăciune)

Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, slugii tale. (o închinăciune)

Așa, Doamne Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin. (o metanie mare)

Tuturor dorim un post cu mult folos duhovnicesc…


1 Decembrie – ziua marii inselaciuni nationale ?!?

Mar, 1 Decembrie 2009

Ciudat se mai scrie istoria!
Ma minunez vazind cum am ajuns sa sarbatorim cu un hahait dizgratios una dintre cele mai discutabile aniversari din istoria Romaniei.

Cei ce au rabdare sa caute, vor vedea ca ideea de globalizare este una foarte veche, de cateva mii de ani, poate. Acum nici o suta de ani, ambitiile globalist-imperialiste ale unora -aceiasi de-a lungul istoriei- au pus in opera ceea ce impiedicasera multi ani: unirea romanilor. Nevoia avida de putere si nimic altceva a facut trecerea de la “divide et impera” la “stapaneste-i pe toti la un loc” in politica statala impusa romanilor. Oarecum toti, pentru ca parti din Romania sunt si azi tinute separat de patria-mama.

Si ce legatura are asta cu noi, veti spune? Ei bine, cei ce au organizat unirea, ca pas initial integrant in planul mai mare al globalizarii, sunt aceiasi care s-au opus unirii lui Mihai Viteazul la 1600, care au preluat autoritar conducerea Romaniei cu ceva vreme inainte de 1848 si care au organizat celebra revolutie pasoptista, a carei imagine actuala in oglinda istoriei este revolutia din 1989, trantindu-ne un criminal precum Cuza la carma si inceputul revolutiei pe sest a “Romaniei noi” in noiembrie / decembrie 2009; aceiasi care ne-au instalat o monarhie straina care a pus bazele “Romaniei moderne” si “civilizate” si au inoculat sistematic ideea ca romanii nostri sunt niste barbari (iar azi asta se intampla mai mult ca oricand), asa cum tot incearca cinematografia hollywoodiana sa ne impuna imaginea rus = barbar bazindu-se pe lipsa de cultura a gloatei… Gloata, da! Asa ne numesc ei, elitele…

Si totusi, ce ar avea aceasta Romanie ca sa fie atatea complotiri asupra ei? Nu stiu. Sa ne uitam si la Serbia, Grecia, Rusia si alti distinsi frati, vecini si prieteni?

Cartea de istorie “oficiala” ne creeaza impresia ca atacurile asupra noastra ca neam au fost conjunctural istorice dupa cum diferite popoare imperialiste au fost “pe val” si si-au dorit bogatiile tarii acesteia, departindu-ne cat de mult posibil de perceptia unei unitati prigonitoare pornita spre eradicarea singurei bogatii reale a neamului nostru: credinta crestina autentica, mai cunoscuta sub numele de ortodoxa…
Altfel spus, prigonitorii romanilor sunt aceeasi cu prigonitorii tutror oamenilor isi au radacinile pe dealul Golgotei, acolo unde prigoneau si ucideau fizic pe Unul Hristos…
Aceeasi care azi ne propun versiuni alternative ale invataturilor crestine…
Si nu-i nominalizati cu numele cu care am fost obisnuiti de o viata: rusi, americani, francezi, britanici, evrei, etc. Sunt cate unii si din cei nominalizati mai sus, dar si dintre cei nascuti in Romania, tradatori va sa zica, si multi altii. Au in comun doar nevoia malefica de putere si inchinarea catre potrivnicul lui Hristos. Transnational.

Crucea noastra, a sarbilor, a rusilor, grecilor, bulgarilor, georgienilor, a evreilor crestini si a multor altora este aceeasi, dar modelata dupa personalitatea fiecaruia dintre neamuri, este aceea a credintei ortodoxe, crestine autentice in Hristos cel rastignit.
Trebuie sa ramanem cu Hristos cu orice pret, daca vrem sa ne fie bine!

Prin urmare cei ce au indraznit sa ne impiedice sa ne unim sute de ani, iar mai apoi trecind la o noua etapa tactica, nu numai ca au permis-o dar au si pus umarul la infaptuirea ei; cei care mai apoi au promovat ziua unirii ca zi nationala in locul celei adevarate, sunt dusmanii de azi si dintotdeauna ai lui Hristos, cei care astazi ne propun globalizarea obligatorie de bunavoie printr-o noua etapa a unirii: unitatea europeana. Cautind mai adanc, veti fi uimiti de trista asemanare -uneori pana la identitate- intre politica Bruxelles-ului si cea a Moscovei bolsevice, marcata printr-o mareata revolutie intr-un octombrie care a insangerat o lume intreaga.

Tinand atata amar de vreme un popor despartit, dorinta fireasca de unire s-a transformat intr-o senzatie de deznadejde ca aceasta se va infaptui vreodata. Odata infaptuita unirea, a ramas o frica de a nu fi despartiti din nou, frica alimentata de aceiasi papusari prin mentinerea unui statut emotional ambiguu al Transilvaniei, Moldovei, inclusiv Transnistriei. Va mai amintiti de “De la Nistru pan’ la Tisa…”? Cam asa ar arata Romania unita si astfel ar fi rezolvata si problema Transilvaniei si a Moldovei.

Iata deci, ca un moment de mare bucurie ca ziua finalizarii Unirii devine una de tristete, de subjugare a romanilor sub mainile prigonitorilor si, mai apoi, sa inceapa experimentul de exterminare fizica, dar mai ales morala si identitara, numit comunism. Poate astfel vom intelege -fara a-l dezincrimina pe Ceausescu de ororile pe care le-a comis- de ce insista pe cand inca era presedinte pe “neamestecul puterilor straine in treburile interne”. Poate vom intelege astfel cine si de ce l-a ucis si semnificatia mortii lui in Praznicul Nasterii Domnului. Si vom intelege si cine si de ce a organizat “revolutia din ‘89”. Nu uitam sacrificiul din ‘89 al fratilor nostri care au murit pentru ceea ce credeam cu totii atunci ca inseamna libertatea si eliberarea din comunism.
Vom intelege astfel, ce avem de ales azi. Avem de ales, oare?

Sa ne intoarcem la unirea noastra. Hristos ne invita, in Sfanta Liturghie sa ne unim cu El prin Sfanta Impartasanie, dar mai inainte sa ne unim intre noi cerindu-ne iertare si iertindu-ne unii pe altii. Unirea este, deci, o dorinta fireasca a unui neam crestin mai ales in perspectiva unirii cu Hristos. Dezbinarea, impiedicarea sau distrugerea unirii apartine diavolului ca odinioara in Eden la inceputul despartirii omului de Dumnezeu. Adevarata civilizatie, pentru ca tot mentionam manipularea cu „barbaria” mai devreme, este cunoasterea lui Dumnezeu prin trairea in Hristos, nu o adunare de cunostinte teoretice si practice, dar reci.

Deci nu aceasta zi de 1 decembrie a finalizarii unei uniri politice, etapizate si subjugante, unire intru dezbinare din interior inceputa la 24 ianuarie 1859 este ziua noastra nationala.
Si nici 1 ianuarie 2007, zi in care am anulat Declaratia de Independenta a Romaniei si ne-am batut joc de eroii nostri de la 1877. Sa nu le mai permitem unora sa ne schimbe sarbatorile adevarate cu ceea isi doresc ei sa sarbatorim. Suna cunoscut „..si pus-au semnele lor drept semne”?

Adevarata noastra zi nationala sau aniversare este cea a praznuirii celui ce ne-a ajutat sa ne intoarcem la Hristos: Praznicul Sfantului Apostol ANDREI, Cel intai chemat! La 30 noiembrie in fiecare an!

Dar de ce intoarcere la Hristos si nu increstinarea neamului romanesc?
Pentru cel mai simplu motiv: Adam si Eva erau crestini. Ei vorbeau direct cu Hristos, Mantuitorul nostru, in gradina Edenului. Hristos, Cuvantul lui Dumnezeu, este Cel ce a venit catre seara descoperindu-le pacatul si invitandu-i, spre reconciliere, la prima Spovedanie, cu Hristos de fata si vazut (nu ca azi, de fata, dar nevazut si cu Preotul martor al spovedaniei).
Marturisim, de asemenea, ca Hristos este nascut mai inainte de veci, deci de timp, din Tatal si NU in varsta de circa doua milenii dupa cum zic altii, deci era prezent in Eden si se bucura cu oamenii pe care ii iubeste si se intristeaza de pacatele lor, incercand sa-i ridice.

Pe scurt, dupa cadere oamenii s-au inmultit si s-au imprastiat pe tot pamantul, dar s-au si indepartat de Hristos cu ajutorul diavolului, dar din proprie vointa, ceea ce a cerut o reincrestinare a omenirii deci si a neamului romanesc, prin Jertfa Mantuitorului, propovaduirea Sfintilor Apostoli si a Bisericii Dreptslavitoare Ortodoxe. Asta inseamna ca mai curand avem de praznuit ca zi nationala reintoarcerea la normalitate, deci la Hristos prin Sfantul Apostol Andrei si prin Biserica Ortodoxa mai apoi. Poate ca insistenta pe latura crestina poate parea ciudata unora, dar a desparti isoria Romaniei de Hristos, a incerca sa o intelegem in alta perspectiva este o eroare grava dar multplacuta slugilor celui ce se vrea in locul lui Hristos.

Sa praznuim deci, dragi frati romani, bucuria reunirii cu Hristos, la Praznicul Sfantului Apostol ANDREI, reincrestinatorul Romaniei, ca zi nationala a noastra la 30 noiembrie!